Mi-e dor sa ma trezesc la 7 dimineata doar sa ies afara la joaca, sa fac casute din carton, sa alerg prin ploaie si sa sar in fiecare balta, sa joc ' ascunsa' pana seara tarziu, sa fug din fata blocului fara stirea parintilor, iar cea mai lunga si grea pedeapsa sa fie sa nu ies o zi din casa, sa urc in copaci doar sa ascund jucariile altora, sa fac cort in fata blocului, sa ma joc cu papusile pe casa scarii ore in sir, zi de zi si de toate nebuniile si nazdravaniile pe care le faceam atunci cand eram copil. Mi-e dor de frica minciunii pe care o ziceam mamei mele zilnica ca am dormit la amiaza, mi-e dor sa am julituri in genunchi si sa ma uit prin gaura cheii, fara sa realizez ca e imoral, ci doar din simpla placere ca savarseam ceva interzis.
Mi-e dor de copilarie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu